P.S. Pe burtiera Realitatea TV apar niște prostii mai mari decît nasul lor pe sus, naiba știe de pe unde le-au cules, cică piesele lui Caragiale au fost publicate pentru prima oară în ziarul Timpul, fals, ele au apărut în revista Junimii, Convorbiri literare, în Timpul Caragiale, Slavici și Eminescu scriau articole politice, gazeta fiind oficios al unei ramuri a Partidului Conservator, apoi mai scriu că dramaturgul ar fi avut o relație extraconjugală cu Maria Constantinescu, colega la Regia Monopolurilor de Stat, în urma căreia ar fi rezultat un copil din flori, celebrul scriitor Mateiu Caragiale, asta este adevărat dar nu era cine știe ce detaliu literar, adică îi umblă ei la dosar și-i găsesc ceva ascuns prin biografie, de parcă este singurul scriitor care a avut o amantă, iar relația lor a durat foarte puțin, iar prima întîlnire cu Eminescu nu a avut loc la Junimea, cum scrie pe ecran ci pe vremea cînd poetul era sufleur în trupa lui Pascaly, prietenul lui Caragiale, cînd poetul era cazat în fîn în grajdul unui hotel.

P.P.S. Se vede că dl. Lăzăroiu a fost ministru în cabinetul Boc, domnul premier ne spune basmul cu cocoșul roșu, nu cred că ne măresc ei salariile decît dacă oamenii rămîn în Piața Universității luni de zile, dar nu prea le dă nimeni nicio atenție, așa-i cu politicienii din România, își văd de interesele lor, vorba lui Caragiale, enteresul și iar enteresul.

Plugul și tunul

Fabulă

S-au întâlnit un plug ș-un tun
Pe drumul unui mic cătun.
Și drumul așa strâmt era
Că nu putea
Pe el sa treacă decât unul.
Să treacă Plugu-ntâi sau Tunul?
În marea lor nedumerire
Șezură-n loc,
Dar Tunul, țanțoș, c-o privire
Plină de foc,
Și fulgere țâșnind din ochi-adânci,
Se repezi și dete-un brânci
Plugului, zicând:
— „În lături, țopârlan de rând!”
”Eu cel dintâiu să trec se cade;”
Smerit iu urma să-mi mergi bade!”
Dar Plugul spuse cu sfială:
— „Prietene, fără-ndoială,”
„Pesemne ești smintit, ori… Krupp?”
„Aș înțelege-o rugăminte;”
„Dar să-mi ordoni să treci-nainte?!”
- „Ordon! Iar de nu vrei, – te rup!”
Ș-adaogă: „Nu mă cunoști,”
„Desigur dacă îndrăznești”
„Porunci-mi să te-mpotrivești”
Eu-s fruntea falnicelor oști,„
Și nu s-a-ncumetat nici unul„
A umili pan-acum Tunul!
„Nemernic Plug,”
„Eu aș putea”
„Doar c-o ghiulea”
„Să te distrug!”
„Ar fi să-ți fac însă o farsă”
„Nedemnă de puterea mea.”
„Privește!”
„Și, spune-mi, nu te îngrozește”
„Această gură ce foc varsă”
„Ca un balaur din povești?”
„Și, spune-mi, nu te îngrozești”
„Când glasu-mi suna mânios”
„Ca trăznetul cel fioros?”
„Să-nfrunți, tu, forța mea haină,”
„Tu, vierme târâtor în humă?!”
„O, Plugule, asta-i o glumă!”
„Eu pot preface în ruină”
„Cetăți cu ziduri seculare”
„Și pot trimete la plimbare”
„Pe celălalt tărâm, o Plug,”
„Zecimi de mii de inși !… Toți fug”
„În fața Tunului năpraznic!…”
„Zău, recunoaște: fuși obraznic!”

Sărmanul Plug rămase o clipă
Îngândurat.
Unui puternic îngâmfat
E greu să-i dai răspuns în pripă.
Dar, după ce se chibzui,
Grăi:
— „Mărturisesc cu resemnare:”
„Puterea ta este mai mare,”
„O Tun”
„Nebun!”
„Și-și închină fața sa plânsă”
„Mărturisește și tu însă”
„Ca și eu deși nu-s fălos”
„Pe lumea asta-s de folos!”
„Urgia ta pustiitoare”
„Distruge sate si ogoare,”
„Și ori pe unde treci lași gol,”
„Ruina, jale și pârjol!”
„Ș-atunci vin eu, Plug oropsit,”
„Și dreg ce tu ai nimicit:”
„Colibele nefericite”
„Și lanurile aurite,”
„Ca-n urma brazdei Plugului”
„Cresc spicele belșugului,”
„Și nu-i pamânt mai mult bogat”
„Ca cel cu sânge îngrășat!”

Așa vorbiră plug și tun
Pe drumul micului cătun.
Dar, iată, după un tufau
Le iese-n cale un țăran,
Care le zise: — „Pace vouă!”
„Unelte sunteți amândouă”
„De o potriva de utile:”
„Tu, mândre tun, ești vitejia,”
„Tu, plug umil, ești hărnicia!”
„Și trebuie sa vă legați”
„Ca frați!”
„Și, mai ales, să nu uitați”
„Ca eu țăranu-n veci jertfit,”
„Ca mucenicul osândit”
„Să piară pe aprinsul rug, —”
„Eu mânuesc și tun și plug!”

Pour la bonne bouche tata avea o altă poezie favorită, lui îi plăceau poeziile de dragoste, era un romantic, am și acum o antologie cumpărată din primul meu salariu de inginer cum scrie pe ea, pe lîngă Atît de fragedă, Pe lîngă plopii fără soț, pe care le-am învățat și eu pe dinafară la sugestia lui, și știu să cînt și romanțele lor, tatei îi plăcea imens o poezie scrisă de Otilia Cazimir, Lumini și umbre, un superb poem simbolist și una din cele mai frumoase poeme de dragoste din literatura română.

Lumini și umbre de Otilia Cazimir

Ai ochii negri, mincinoşi şi răi
Fîntînile cu ape moarte- ascund
Pupile negre licărind în fund,
Ce mă atrag spre-adînc ca ochii tăi.

Cînd vreau să plec, mă ţii în loc cu un cuvînt
Aşa se zbat copacii în furtună;
Ca pentru fugă crengile- şi adună,
Dar rădăcina- i leagă de pămînt.

De azi încolo n- am să- l mai iubesc…
Dar cînd îi văd privirile păgîne
Şi zîmbetul copilăresc,
Mă jur că n- am să-l mai iubesc- de mîine.

Pe zi ce trece- ţi semăn tot mai mult;
Aşa izvorul ce se- aruncă- n baltă,
Se- nvăluie cu mîlul laolaltă
Şi- n loc să- i spele apele verzui, îşi tulbură izvorul apa lui.

Mă iscodeşti ca pasărea de pradă,
Mă urmăreşti cu ochii reci şi răi,
Dar uiţi că dacă- s urme pe zăpadă,
Noroiul e lăsat de paşii tăi.

Mi- e faţa împietrită ca o mască
Şi- n ochi lumina- i gata să se stîngă
Chiar diamantului ca să sclipească
Îi trebuie o rază s- o răsfrîngă.

Iubirea ta nu creşte şi nu moare,
Ci totdeauna- i rece şi egală
E ca o floare artificială
Pe- o pajişte cu maci arzînd în soare.

Cînd voi pleca, mă vei uita uşor
Şi ştiu că nici nu s- ar putea altfel:
Abia o clipă valul călător
Păstrează chipul oglindit în el.

Am vrut în ciuda zîmbetelor tale,
Din ochii sterpi o lacrimă să storc
Şi am plecat să nu mă mai întorc,
Dar azi, din zori de zi îţi umblu- n cale.

Ce demon oare mi te- a scos în drum?!
De- ar vrea viaţa azi să mă dezlege
Şi raiul ei să mi- l ofere- acum
Tot iadul nostru dulce l- aş alege.

Azi mi- a venit cu ochii calzi şi buni
Şi nu l- am întrebat de unde vine
Pe floarea de pe marginea de drum
N- o- ntrebi de- i înflorită pentru tine.

Te văd mereu ca- n clipa de pe urmă;
Încremenit în capul scării
Cu zîmbetul uitat în colţul gurii
Şi- n ochi, tăişul crud al nepăsării.

Eşti rău. Dar cînd aud c- o spune altul
Mă uit în jos şi strîng din pumni şi tac.
Că numai eu în toată lumea asta
Am dreptul să te cert şi să te- mpac.

Eu am să plec cu sufletu- mpăcat
Că nu las nimănuia moştenire
Un suflet greu de ură şi iubire
Bănuitor şi trist şi- nfrigurat.

M- am resemnat; atît a fost să fie.
Mă uit cum cade soarele- n apus
Şi- aştept răspunsuri care n- or să vie
La întrebări pe care nu le- am pus.

Fără să se piardă deloc cu firea marele dramaturg m-a privit în ochii mei de reporter, rudă cu Ftiriadi și cu atîția alți nemuritori jurnaliști ai patriei care și-au pus pana în slujba propășirii ei spirituale, eu încă de patrușopt, alții ceva mai încoace, că-mi dau lacrimile de emoție cînd aud un discurs despre țărișoara mea și a declarat, citînd vorbele minunate ale unuia dintre personajele sale din piesa sa Scrisoarea pierdută: Daţi-mi voie: din două, una, ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în părțile esențiale!

I-am mulțumit Maestrului și i-am urat La mulți ani! de ziua lui, el mi-a zîmbit și mi-a spus că azi își mai adaugă încă un trandafir roșu la buchetul de 160 trandafiri de Șiraz care, de fapt, nici nu-i mai aparțin, au intrat definitiv în conștiința cititorilor de literatură română, a canonului literar și patrimoniului cultural românesc și apoi, astea fiind spuse, s-a îndreptat agale spre clădirea Teatrului Național, ca să bîntuie prin teatru, cu țigărica stinsă, și să tragă o fugă pînă la casierie ca să o întrebe  pe coana Lucsița cum se mai vinde ultimul tiraj din revista Moftul român, pe care maestrul o distribuia în locul programelor de spectacol, ca să scoată un ce profit de pe urma ei.

descrie manifestația din Piața Universității într-o corespondență din București, iar fraza din final face aluzie la Shakespeare, scris de un manifestant care a citit blogul meu, Suckerspeare, cu Băsescu am înțeles că au ceva dar cu Shakespeare ce-or avea, “Romania’s winter of discontent has few chances of turning into a glorious summer”, cred că e un răspuns foarte elegant la un atac destul de nedemn. Postarea mea de pe blog nu era scrisă pentru cei din piață ci pentru redactorul de la The Economist, ha, ha, ha!

“

Promo Bay

by PAULO COELHO on JANUARY 28, 2012

DE MANAGEMENT ACADEMIC

pentru ocuparea

FUNCŢIEI DE DECAN

2012-2016

Candidat:

conf. dr. Ioana Valentina Murăruş

* Proiectul valorifică idei şi propuneri ale viitoarei posibile echipe de conducere a Facultăţii de Litere alcătuite din prof. dr. EMIL IONESCU, conf. dr. CRISTIAN MOROIANU, lect. dr. OANA FOTACHE DUBĂLARU, lect. dr. LAURA MESINA, exprimând dorinţa comună de a pune în practică acest program managerial.

I. FACULTATEA DE LITERE – ÎNTRE TRADIŢIE ŞI PROVOCĂRILE PREZENTULUI. MISIUNEA INSTITUŢIONALĂ

Învăţământul filologic a reprezentat una dintre structurile fondatoare ale Universităţii din Bucureşti. Şcoala Superioară de Litere, născută pe 2 noiembrie 1863, a devenit în anul următor parte componentă a proaspăt înfiinţatei universităţi bucureştene sub numele de Facultatea  de Litere şi Filosofie, având ca prim decan pe August Treboniu Laurian (între 1864 şi 1882), figură prestigioasă de cărturar cu formaţie polivalentă, preşedinte al Academiei Române.

Evoluţia instituţională a facultăţii a fost rapidă: dacă la deschidere aceasta oferea studenţilor numai 9 cursuri, în 1878 existau deja 9 catedre de specialitate, iar în perioada interbelică cursurile erau frecventate de peste 3000 de studenţi, cifră comparabilă cu cea de astăzi. De altfel, aceasta este şi perioada în care instituţia şi-a dezvoltat structuri subordonate de cercetare, cum au fost Institutul de Istorie Literară şi Folclor, fondat de Dimitrie Caracostea (1933), Institutul Lingvistic, născut din iniţiativa lui Alexandru Rosetti (1937), Institutul de Studii Latine,  înfiinţat de Nicolae Herescu (1938) sau Institutul de Istoria Artei, fondat de Gheorghe Oprescu, Ioan Andrieşescu şi I.D. Ştefănescu (1941).

Profesorii Facultăţii de Litere au fost personalităţii de prim rang ale vieţii intelectuale româneşti de-a lungul timpului, adevăraţi deschizători de drumuri în diverse domenii ale cercetării literare, filologice şi lingvistice: August Treboniu Laurian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Obobescu, Titu Maiorescu, Ioan Bogdan, Ovid Densusianu, Ion Bianu, Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, Alexandru Rosetti, Ion Aurel Candrea, Jacques Byck, Nicolae Cartojan, Dimitrie Caracostea, Ştefan Ciobanu, Theodor Capidan, Tache Papahagi, George Călinescu, Tudor Vianu şi alţii. Acestora li se adaugă mari istorici, filosofi, sociologi care au predat la Facultatea de Litere şi Filosofie, cum au fost Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Constantin Rădulescu-Motru, Petre P. Negulescu, Dimitrie Gusti, Constantin Giurescu, Vasile Pârvan. Şcoala filologică bucureşteană este ilustrată strălucit şi în perioada postbelică de nume ilustre de lingvişti şi de literaţi ca: Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Dimitrie Macrea, Boris Cazacu, Ion Coteanu, Emanuel Vasiliu, Matilda Caragiu-Marioţeanu, Valeria Guţu Romalo, Grigore Brâncuş, Florica Dimitrescu, Gabriela Pană-Dindelegan, Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Silvian Iosifescu, Mihai Pop, Alexandru Piru, Ovid S. Crohmălniceanu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Paul Cornea, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Dan Grigorescu, Dumitru Micu, Dan Horia Mazilu, George Gană, Mircea Martin şi mulţi alţii.

În ultimele decenii, Facultatea de Litere a fost şi a rămas spaţiul de solidă formare intelectuală a tinerelor generaţii de profesori, dar şi a unor prestigioşi lingvişti, folclorişti, istorici şi critici literari, precum şi un efervescent climat de stimulare a creaţiei literare a multor scriitori români contemporani de la Nichita Stănescu la Mircea Cărtărescu, de la Ioan Alexandru la Florin Iaru, Traian T.Coşovei sau Alexandru Muşina, de la Gabriela Adameşteanu  la Simona Popescu ş.a.

Continuatoare a unei prestigioase tradiţii, Facultatea de Litere este astăzi una dintre instituţiile filologice de elită ale României, fapt confirmat şi de clasificarea MECTS din 2011. Ea oferă studenţilor un cadru de formare performant, orientându-şi misiunea în trei direcţii principale:

• o direcţie de susţinere a tradiţiei academice filologice (domeniul Limbi şi literaturi) în contextul reformării învăţământului universitar românesc şi al integrării sale în spaţiul european, odată cu aderarea în 2005-2006 la modelul Bologna (3 ani studii de licenţă + 2 ani studii de masterat + 3 ani studii doctorale);
• redefinirea şi lărgirea domeniului fundamental Ştiinţe umaniste cu noi domenii de studii de licenţă  - Studii culturale (cu programele Studii culturale europene, Etnologie, masteratul Cultură şi civilizaţie ebraică) sau cu noi programe de studiu (Literatură universală şi comparată), în conformitate cu dinamica societăţii româneşti şi cu cadrul legislativ al reformei învăţământului universitar;
• o direcţie de dezvoltare a unor domenii fundamentale noi, precum Ştiinţele sociale şi politice (cu programele de studii Comunicare şi relaţii publice, Biblioteconomie şi ştiinţele informării, Asistenţă managerială şi secretariat);

Facultatea de Litere îşi afirmă opţiunea pentru o educaţie academică orientată spre nevoile de învăţare ale studenţilor şi spre cerinţele societăţii româneşti contemporane. Cu un număr total de 3042 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi şi 112 cadre didactice (105 cu titlul de doctor), care îşi desfăşoară activitatea didactică în cadrul a 20 de programe de studii de învăţământ la zi (8 de licenţă şi 12 de masterat), la care se adaugă o Şcoală Doctorală, un program postdoctoral şi un program de studii cu frecvenţă redusă (continuând programul ID în lichidare), Facultatea de Litere se înscrie printre facultăţile cu efective numeroase ale Universităţii din Bucureşti.

În contextul mai larg al provocărilor actuale ale societăţii cunoaşterii, misiunea pe care şi-o asumă Facultatea de Litere, în solidaritate cu cea a Universităţii din Bucureşti, prima instituţie academică de formare şi de cercetare avansată din România, are ca principale ţinte:

• Promovarea excelenţei în procesul didactic şi în activitatea de cercetare;
• Asigurarea accesului extins la sursele de informare şi cunoaştere, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru studenţi;
• Cultivarea unui climat liber şi stimulativ al schimbului de idei, în conformitate cu principiile fundamentale formulate în Magna Charta Universitatum (18 sept. 1988) şi în Carta Universităţii din Bucureşti (27 iul. 2011);
• Încurajarea formelor de colaborare a cadrelor didactice şi masteranzilor / doctoranzilor în activitatea de cercetare;
  • Stimularea şi recompensarea performanţelor profesionale ale studenţilor şi ale cadrelor didactice;
  • Dinamizarea raporturilor dintre cadrele didactice şi studenţi pentru implicarea mai activă a tuturor în viaţa comunităţii academice;
  • Integrarea intensă a facultăţii în circuitul universitar internaţional, sporirea vizibilităţii acesteia pe plan extern;
  • Întărirea prestigiului facultăţii în mediul universitar intern şi a prezenţei acesteia în societatea românească în general;
    • Promovarea principiilor şi valorilor democraţiei academice, întărirea autonomiei universitare;
    • Asigurarea unui management instituţional performant;

II. FACULTATEA DE LITERE: DESIGN INSTITUŢIONAL

• STRUCTURI ŞI FUNCŢII DE CONDUCERE

• CONSILIUL PROFESORAL

ü  Consiliul profesoral se întruneşte lunar, pe baza unui calendar comunicat la începutul fiecărui semestru, pentru a rezolva probleme curente sau pentru a dezbate chestiuni de interes general pentru comunitatea academică (organizarea tematică a şedinţelor de consiliu).

ü  Echipa executivă transmite din timp, în formă electronică, către toţi membrii Consiliului, informaţiile necesare pentru luarea unor decizii în cunoştinţă de cauză.

ü  Se alege un secretar al Consiliului care este responsabil cu redactarea proceselor-verbale ale şedinţelor şi cu informarea prin e-mail a tuturor cadrelor didactice şi a studenţilor privind hotărârile Consiliului.

ü  Echipa executivă consultă în prealabil pe directorii de departamente / directorul Şcolii Doctorale, respectiv consiliile departamentelor / consiliul Şcolii Doctorale cu privire la diversele probleme ce se vor dezbate în Consiliu.

ü  Se prezintă în Consiliu rapoartele Comisiilor de specialitate, ale responsabililor în diverse domenii, ale reprezentanţilor studenţilor ş.a.

ü  Consiliul invită la şedinţele lunare pe secretarul-şef al facultăţii, pe administratorul facultăţii în calitate de observatori.

• ECHIPA EXECUTIVĂ DE CONDUCERE

ü  Echipa executivă de conducere a Facultăţii de Litere este alcătuită, conform prevederilor Cartei universitare, dintr-un decan şi 4 prodecani:

• DECANUL deţine principalul rol de reprezentare a facultăţii, răspunde de managementul, de coordonarea întregii activităţi (didactică, de cercetare, administrativă, asigurarea calităţii, probleme studenţeşti etc.), precum şi de politicile de dezvoltare instituţională: coordonează comisia de studii şi pe cea pentru asigurarea calităţii (întocmirea statelor de funcţii, planuri de învăţământ, calitatea programelor de studiu, evaluarea studenţilor şi a cadrelor didactice etc.); coordonează, alături de Prodecanul 2, admiterea la studiile de licenţă; coordonează, alături de şecretarul-şef, activităţile de secretariat (reclasificare anuală, taxe, transferuri, echivalări de studii, înmatriculări, exmatriculări, reînmatriculări etc.); urmăreşte activitatea anului pregătitor pentru studenţii străini şi a Cursurilor de Vară ale Universităţii din Bucureşti; urmăreşte legalitatea concursurilor didactice; asigură aplicarea eticii universitare; poartă dialogul cu reprezentanţii studenţilor şi cu asociaţiile studenţeşti; propune bugetul de venituri şi cheltuieli al facultăţii şi urmăreşte executarea lui;

• Cei 4 PRODECANI au responsabilităţi pe arii de activitate conexe şi în funcţie de competenţe personale:

• PRODECANUL 1 este responsabil cu patrimoniul imobil şi mobil (renovări, extinderea şi înnoirea dotării existente, achiziţionarea / întreţinerea aparaturii electronice), activitatea bibliotecii, securitatea muncii, coordonarea comisiei pentru relaţii internaţionale, coordonarea admiterii la masterat şi doctorat;

• PRODECANUL 2 coordonează problemele studenţeşti (cazări, burse, abonamente, adeverinţe, certificate, etc.; orientare profesională; practică pedagogică şi de specialitate); coordonează comisia nou înfiinţată pentru probleme studenţeşti; ţine legătura cu învăţământul preuniversitar (perfecţionare, grade didactice, definitivat, titularizare, colaborarea cu Inspectoratele Şcolare şi cu alte instituţii de învăţământ); este responsabil cu admiterea la studiile de licenţă, alături de Decan; coordonează Comisia pentru evaluare (evaluarea cadrelor didactice de către studenţi, evaluarea cunoştinţelor studenţilor de către profesori – criterii, forme, aspecte statistice etc.); este responsabil cu promovarea facultăţii în cadrul Zilelor Porţilor Deschise.

• PRODECANUL 3 supraveghează activităţile didactice (oferta de cursuri, pachetele de opţionale, probleme de plată cu ora, calendarul examenelor etc.); coordonează alcătuirea orarului, examenele de finalizare a studiilor (licenţă, disertaţie); coordonează comisia pentru asigurarea calităţii alături de decan şi redactează raportul anual de autoevaluare; redactează planul operaţional al facultăţii; urmăreşte procesul de acreditare a programelor de studii de către ARACIS; coordonează activitatea secretarelor de departamente; încurajează schimburile de profesori cu alte universităţi din ţară; urmăreşte organizarea ceremoniilor de acordare a titlurilor de Doctor honoris causa şi Professor honoris causa;

• PRODECANUL 4 coordonează activităţile de cercetare ştiinţifică şi comisia pentru cercetare ştiinţifică; stimulează organizarea unor colocvii ale facultăţii cu participare studenţească; încurajează colaborarea interuniversitară / inter-facultăţi sau interdepartamentală în proiecte de cercetare; redactează raportului anual de cercetare; promovează programele de masterat; răspunde de comunicarea internă şi externă, inclusiv de site-ului facultăţii, www.litere.ro;

ü  Echipa executivă de conducere se întruneşte săptămânal într-o Şedinţă de coordonare pentru a asigura rezolvarea operativă a problemelor curente, pentru a analiza, dezbate etc. chestiunile de interes ale vieţii academice.

• STRUCTURI ORGANIZATORICE

• DEPARTAMENTE

• DEPARTAMENTUL DE STUDII LITERARE (director – conf. dr. Mircea Vasilescu): este un departament alcătuit din 33 de membri (6 profesori, 9 conferenţiari, 10 lectori, 7 asistenţi şi 1 preparator), fiind organizat în 3 colective: Colectivul de literatură română, Colectivul de teoria literaturii şi Colectivul de literatură comparată.
• DEPARTAMENTUL DE LINGVISTICĂ (director – prof. dr. Rodica Zafiu): departamentul este format din 34 de cadre didactice (7 profesori, 5 conferenţiari, 13 lectori şi 8 asistenţi, 1 preparator) care predau limba română atât în cadrul programelor filologice, cât şi în cadrul anului pregătitor pentru studenţii străini.
• DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢELE COMUNICĂRII (director – conf. dr. Adela Rogojinaru): departamentul reuneşte colectivele de Comunicare şi relaţii publice şi Bibiloteconomie şi ştiinţele informării  cu un total de 25 de cadre didactice, dintre care 6 profesori, 3 conferenţiari, 9 lectori, 4 asistenţi şi 3 preparatori.
• DEPARTAMENTUL DE STUDII CULTURALE (director – prof. dr. Mihaela Constantinescu): departamentul are 12 membri (4 profesori, 3 conferenţiari, 3 lectori şi 2 asistenţi), organizaţi în două colective: Studii culturale europene şi Etnologie.
• DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE (director – prof. dr. Doina Banciu): departamentul este alcătuit din 7 membri, dintre care: 1 profesor, 3 conferenţiari, 1 lector, 2 asistenţi.
• CENTRUL DE STUDII EBRAICE „Goldstein Goren” (director – prof. dr. Andrei Cornea): 1 lector.
• ŞCOALA DOCTORALĂ (director – prof. dr. Ion Bogdan Lefter)

ü  Menţinerea unui flux comunicaţional continuu între directorii de departamente / directorul Şcolii Doctorale /coordonatorii de masterate şi conducerea facultăţii: consultare, analiză, dezbatere în legătură cu toate problemele de interes ale vieţii academice;

ü  Echipa executivă de conducere solicită anual departamentelor / Şcolii Doctorale / coordonatorilor de masterate informări, analize, rapoarte în vederea prezentării acestora în faţa Consiliului sau pentru întocmirea Raportului de autoevaluare a facultăţii;

ü  Propunerea ca fişele de post să fie completate la sfârşitul anului universitar, după desfăşurarea efectivă a activităţilor (evitarea justificărilor formale);

ü  Menţinerea unui sistem echilibrat al promovărilor pe posturi didactice şi a unei ierarhii mobile a acestora;

ü  Evaluarea periodică a activităţii secretarelor de departamente (coordonator Prodecan 3);

• COMISII DE SPECIALITATE

• COMISIA DE STUDII
• COMISIA PENTRU EVALUARE
• COMISIA PENTRU RELAŢII INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE
• COMISIA PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
• COMISIA PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII
• RESPONSABILUL PENTRU COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE (PR)
• RESPONSABILUL CU TEHNOLOGIA INFORMATICĂ

ü  Comisiile şi responsabilii pe domenii se vor subordona Consiliului Facultăţii de Litere şi vor lucra în colaborare cu echipa executivă de conducere şi cu directorii de departamente.

ü  Va fi avaluată anual activitatea comisiilor şi se vor stabili obiectivele pentru anul următor;

ü  Deşi în trecut a existat dezideratul ca în aceste structuri să participe studenţi desemnaţi de reprezentanţii acestora în Consiliul facultăţii, acest lucru nu a funcţionat permanent. Se impune integrarea efectivă a reprezentanţilor studenţilor în activitatea comisiilor de specialitate.

ü  Pentru a spori coerenţa activităţii cadrelor didactice – îndrumători de an şi pentru a dinamiza relaţia dintre cadrele didactice şi studenţi în beneficiul participării active la viaţa comunităţii academice, se va propune Consiliului constituirea COMISIEI PENTRU PROBLEME STUDENŢEŞTI alcătuită din profesorii îndrumători de an, studenţii-şefi de an, preşedintele Asociaţiei studenţilor din Facultatea de Litere (FL), reprezentanţii aleşi ai studenţilor în Consiliul profesoral. Activitatea comisiei va fi îndrumată de Prodecanul 2, alături de Decan. Pentru realizarea unei reţele eficiente de comunicare electronică cu studenţii (în vederea atragerii mai eficiente a acestora la diverse activităţi profesionale extracurriculare, culturale, civice etc.), se va propune numirea unui responsabil, cadru didactic tânăr de la Departamentul de Ştiinţele Comunicării, care să elaboreze o strategie în acest sens. Responsabilul pentru comunicarea cu studenţii va colabora strâns cu PR-ul facultăţii şi cu responsabilul cu tehnologia informatică.

ü  Se va analiza oportunitatea înfiinţării unei COMISII PENTRU CONSILIERE ACADEMICĂ ŞI ORIENTARE PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR, pe baza unui acord de colaborare cu Centrul de Orientare şi Consiliere Profesională (UB) şi cu Laboratorul de Orientare Şcolară şi Profesională din cadrul Institutului de Ştiinte ale Educaţiei. În proiect pot fi implicaţi specialişti de la programul de Studii culturale europene şi Comunicare şi relaţii publice.

• MANAGEMENT ACADEMIC ŞI DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

• ÎNVĂŢĂMÂNT

ü  Oferta didactică:

• Sporirea şi înnoirea permanentă a ofertei didactice de-a lungul celor 3 cicluri de studiu (evitarea redundanţelor); orientarea ofertei educaţionale în raport cu nevoile de formare ale studenţilor (în raport cu cerinţele de pe piaţa de muncă, cu interesul în creştere pentru anumite domenii; promovarea unor activităţi didactice care încurajează iniţiativa, munca independentă, lucrul în echipă ş.a);
• Promovarea dinamică a ofertei didactice (inclusiv către studenţii străini de la lectoratele de limbă şi civilizaţie românească din lume): afişare la aviziere, site-ul facultăţii, editarea unor fluturaşi, ghidul studentului, newsletter etc;
• Eficientizarea / creşterea ponderii cursurilor de iniţiere în domenii fundamentale (lingvistică generală, teorie literară, teoria lecturii, redactare şi argumentare, introducere în filologie), cu rol în formarea competenţelor filologice / comunicaţionale de bază;
• Introducerea unui curs practic / tutorial de redactare şi argumentare la începutul fiecărui ciclu de studii, adaptat specificului fiecărei etape; extinderea unor astfel de module de cursuri pentru toţi studenţii UB;
• Examinarea coerenţei şi a gradării ofertei didactice la cele 3 cicluri de învăţământ; regândirea pachetelor de cursuri opţionale din perspectiva pregătirii studenţilor pentru masteratele de cercetare şi pentru doctorat;
• Promovarea unor cursuri cu caracter interdisciplinar / transdisciplinar (cu structură modulară);
• Proiectarea şi acreditarea unor cursuri sau programe de studii interfacultăţi, pe baza unor acorduri de colaborare;
• Reconfigurarea masteratelor în conformitate cu noua Lege a Educaţiei (2011): masterate de cercetare, masterate didactice, masterate profesionale; evaluarea consecinţelor acestei restructurări;
• Proiectarea şi acreditarea unor programe de masterat în parteneriat cu universităţi străine (joint master); direcţie prioritară pentru secţia filologică: utilizarea reţelei studiilor româneşti din universităţile lumii;
• Proiectarea şi acreditarea unui program de masterat cu predare în limbi străine;
• Reconfigurarea Şcolii doctorale în conformitate cu noul cadru legislativ (2011); integrarea crescândă a masteratelor de cercetare şi a Şcolii doctorale;
• Continuarea programului de studii postdoctorale (identificarea unor surse de finanţare, proiecte etc.)
• Evaluarea formei de învăţământ cu frecvenţă redusă;
• Continuarea modernizării activităţilor didactice desfăşurate la anul pregătitor de limba română pentru studenţii străini, precum şi la Cursurile Erasmus, pe baza experienţei didactice şi de evaluare acumulate;
• Continuarea tradiţiei Cursurilor de Vară de limbă, cultură şi civilizaţie românească şi sporirea vizibilităţii acestora, în contextul promovării culturii române în lume;

ü  Accesul extins la sursele de informare şi cunoaştere, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru studenţi:

• Accesul liber al cadrelor didactice la baze de date ştiinţifice internaţionale online (Programul ANELIS ş.a.);
• Stagii de documentare şi studiu în străinătate ale cadrelor didactice (utilizarea fondului de dezvoltare instituţională rezultat în urma clasificării naţionale a universităţilor) ;
• Extinderea colaborării dintre biblioteca Facultăţii de Litere şi cadrele didactice în vederea achiziţiilor de carte şi de publicaţii, a promovării noutăţilor, a promovării cursurilor universitare, a schimburilor interbibliotecare (prin implicarea colectivului de Biblioteconomie şi ştiinţele informării);
• Punerea la dispoziţia tuturor studenţilor a instrumentelor necesare studiului: fişa disciplinei, bibliografie, syllabus, realizarea şi multiplicarea suporturilor de curs etc.
• Înfiinţarea unui laborator IT ca centru de documentare pentru studenţi;

ü  Metode didactice:

• Extinderea formelor moderne, interactive de predare atât la cursuri, cât şi la seminare (dezbateri, studii de caz, proiecte, prezentări Powerpoint, folosirea tehnologiei electronice în predare, cursuri online, asigurarea unor efective numerice adecvate grupelor de seminar, evitarea masificării învăţământului ş.a.);

ü  Orientarea studiului teoretic spre cerinţele practice ale societăţii:

• Analiza eficienţei practicii pedagogice şi de specialitate, găsirea unor modalităţi noi de îmbunătăţire a acestor activităţi;
• Punerea în contact a studenţilor cu alte instituţii care ar putea interesa viitoarea lor carieră profesională (institute de cercetare, publicaţii culturale şi de specialitate, edituri, biblioteci, mass-media etc.) prin organizarea unor întâlniri în cadrul Facultăţii de Litere;
• Tutoriale de orientare profesională a studenţilor;

ü  Evaluare:

• Diversificarea formelor de evaluare a studenţilor (orală şi scrisă), cu sporirea ponderii evaluării continue;
• Monitorizarea rezultatelor evaluării studenţilor după fiecare sesiune de examene;
• Realizarea unui ghid al examenului de licenţă;
• Analiza rezultatelor examenelor de finalizare a studiilor;
• Actualizarea grilei de autoevaluare a cadrelor didactice;
• Generalizarea practicii de evaluare a cadrelor didactice de către studenţi pe bază de formulare anonime (iniţial), ulterior pe baza unei platforme online;

ü  Stimularea şi recompensarea performanţei intelectuale:

• Promovarea eficientă a ofertei burselor de studiu în străinătate pentru studenţi; atribuirea corectă şi transparentă a burselor;
• Acordarea burselor de performanţă ştiinţifică / performanţă extracurriculară studenţilor merituoşi, din fonduri bugetare şi extrabugetare (identificarea unor noi surse);
• Popularizarea performanţelor profesionale ale studenţilor (newsletter UB, newsletter Facultatea de Litere, presa ş.a.);

• CERCETARE

ü  Unităţi de cercetare ale Facultăţii de Litere:

• 12 programe masterale;
• Şcoala Doctorală, director – prof. dr. Ioan Bogdan Lefter;
• Centrul de lingvistică teoretică şi aplicată (CLTA), director – prof. dr. Gabriela Pană- Dindelegan;
• Centrul de lingvistică computaţională, director – prof. dr. Emil Ionescu;
• Centrul interdisciplinar de studii culturale europene şi româneşti „Tudor Vianu”, director – prof. dr. Mircea Martin;
• Centrul de cercetări de etnologie şi folclor (CercEF) – director – conf. dr. Narcisa Ştiucă;
• Centrul de cercetări interdisciplinare în ştiinţele comunicării şi relaţii publice: director – conf. dr. Adela Rogojinaru;
• Centrul de studii europene, director – prof. dr. Mihaela E. Constantinescu;
• Centrul de cercetare pentru informaţie digitală, director – prof. dr. Doina Banciu;
• Centrul interdisciplinar de cercetare în managementul informaţiei în epoca digitală, director – prof. dr. Mircea Regneală;
• Centrul de studii ebraice Goldstein-Goren, director – prof. dr. Andrei Cornea;

ü  Înfiinţarea unui Birou de consultanţă şi coordonare a cercetării, cu un asistent de proiect şi un specialist în probleme financiare. Este coordonat de Prodecanul 4. Misiune:

• Evaluează activitatea centrelor  de cercetare existente prin raportare la mediul internaţional (teme şi direcţii de cercetare actuale) şi redactează Raportul anual de cercetare;
• Monitorizează permanent activitatea de cercetare, ţinând legătura cu directorul Şcolii Doctorale, directorii Centrelor de cercetare din facultate, directorii de granturi de cercetare, DCTT (Departamentul de cercetare şi transfer tehnologic UB), UEFISCDI (Unitatea executivă pentru finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării);
• Facilitează accesul la proiecte de cercetare cu colaborare internaţională;
• Asigură asistenţă cadrelor didactice pentru participarea la competiţiile pentru granturi de cercetare (identificarea granturilor, a finanţărilor, management de proiect);
• Asigură module de iniţiere / aprofundare în managementul de proiect de cercetare pentru masteranzi, doctoranzi, postdoctoranzi, cadre didactice;
• Identifică platforme comune de cercetare (proiecte transversale), cu posibile surse de finanţare;
• Încurajează şi asistă pe masteranzii şi doctoranzii angajaţi în proiecte de cercetare comune (masterat-doctorat) sau în proiecte alături de cadre didactice;
• Susţine şi promovează manifestările ştiinţifice ale departamentelor / sesiunile ştiinţifice studenţeşti;
• Identifică fonduri pentru acordarea unor premii pentru excelenţă în cercetare;
• Atrage studenţi voluntari pentru editarea unui newsletter al cercetării;
• Promovează rezultatele cercetării;
• Oferă suport pentru publicaţiile Şcolii Doctorale;
• Face demersuri pentru reevaluarea revistei Analele Universităţii din Bucureşti (Seria Filologie) de la categoria C la categoria B (clasificarea CNCS 2012);
• Analizează posibilitatea editării seriei noi a revistelor Cercetări literare (fondată de Nicolae Cartojan) şi Bulletin linguistique (fondat de Alexandru Rosetti), cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la înfiinţarea acestora (1933).

• MANAGEMENTUL CALITĂŢII

ü  Este implementat de Comisia de asigurare a calităţii, coordonată de Decan şi de Prodecan 3;

ü  Auditarea internă:

• Scop: evaluarea standardelor Sistemului de Management al Calităţii şi verificarea eficacităţii implementării acestui sistem;
• Criterii de auditare: standardul de calitate SR EN ISO 9001 pentru învăţământul superior; documentaţia în vigoare a SMC (Manualul Calităţii UB, procedurile generale de sistem PS01-PS05, procedurile specifice PSP01-PSP11 şi procedurile operaţionale), cerinţe legale şi de reglementare aplicabile;
• Formarea / perfecţionarea auditorilor Facultăţii de Litere;

ü  Realizarea Raportului anual de autoevaluare a facultăţii (coordonator Prodecan 3);

ü  Evaluări externe ale ARACIS / CNCS / MECTS / European University Association – „Institutional Evaluation Programme” (IEP), lansat pe 9 ianuarie 2012 etc.

• COLABORAREA CU STUDENŢII

ü  Înfiinţarea Comisiei pentru probleme studenţeşti alcătuite din profesorii îndrumători de an, studenţii-şefi de an, preşedintele Asociaţiei studenţilor din Facultatea de Litere (FL), reprezentanţii aleşi ai studenţilor în Consiliul profesoral. Activitatea comisiei va fi îndrumată de Prodecanul 2, alături de Decan:

• Implicarea studenţilor în deciziile luate de Consiliu şi de comisiile de specialitate;
• Întărirea dialogului cu Asociaţia studenţilor din Facultatea de Litere;
• Efectuarea de sondaje privind problemele studenţilor din Facultate;

ü  Alegerea unui responsabil pentru comunicarea cu studenţii (cadru didactic specialist în domeniul comunicării). Modalităţi de comunicare cu studenţii:

• Reţea electronică de comunicare pe grupuri (ani de studiu) pentru a transmite informaţii profesionale, extracurriculare, culturale, civice etc. de interes general;
• Ghidul studentului;
• Newsletter al Facultăţii de Litere;
• Promovarea revistelor studenţeşti;

ü  Înfiinţarea Comisiei pentru consiliere academică şi orientare profesională a studenţilor, pe baza unui acord de colaborare cu Centrul de Orientare şi Consiliere Profesională (UB) şi cu Laboratorul de Orientare Şcolară şi Profesională din cadrul Institutului de Ştiinte ale Educaţiei. În proiect pot fi implicaţi specialişti de la programul de Studii culturale europene şi Comunicare şi relaţii publice.

• RELAŢIA CU ADMINISTRAŢIA ŞI COMUNICARE INTERNĂ

ü  Evaluarea periodică a activităţilor de secretariat, împreună cu secretarul-şef;

ü  Participarea la evaluarea periodică a activităţii Bibliotecii Facultăţii de Litere;

ü  Protocol de colaborare cu Biblioteca Facultăţii de Litere în vederea organizării unor evenimente culturale comune (lansări de carte, conferinţele Facultăţii de Litere ş.a.);

ü  Informarea constantă şi transparentă (pe cale electronică, în scris etc.) a cadrelor didactice în legătură cu deciziile luate, evenimente etc.;

ü  Organizarea de evenimente în cadru colegial (Crăciun, Paşte, omagieri etc.);

• RELAŢIA CU MEDIILE CULTURALE, CU SOCIETATEA, VIZIBILITATE PUBLICĂ

ü  Întărirea formelor de colaborare cu învăţământul preuniversitar (conferinţe pentru profesori şi elevi, proiecte educaţionale comune etc.);

ü  Parteneriate cu alte universităţi, cu diverse instituţii de cultură pentru derularea anumitor proiecte comune;

ü  Parteneriate cu diverse instituţii pentru derularea practicii de specialitate a studenţilor filologi sau nefilologi;

ü  Implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor în diverse proiecte civice;

ü  Campanii de promovare a imaginii Facultăţii de Litere în media (coordonator Prodecan 4) şi în mediul academic internaţional (coordonator Prodecan 1);

ü  Înaintarea de propuneri pentru conferirea titlurilor de DHC şi PHC;

ü  Prezenţă activă a facultăţii în spaţiul public: organizarea Conferinţelor Facultăţii de Litere, inclusiv a Conferinţelor alumnilor (figuri reprezentative din spaţiul public);

ü  Modernizarea şi remachetarea site-ului Facultăţii de Litere (www.litere.ro) pentru creşterea randamentului comunicaţional al acestuia (coordonator Prodecan 4)

ü  Strategie dinamică de promovare a Facultăţii de Litere în cadrul ZPD (coordonatori Prodecani 2 şi 4);

ü  Campanie de promovare a Facultăţii de Litere cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Şcolii superioare de Litere (1863) şi a 20 de ani de la crearea secţiei de Comunicare şi relaţii publice (1993): Anul 2013 – anul Facultăţii de Litere (elaborarea strategiei – Prodecan 4).

• INFRASTRUCTURĂ

ü  Întreţinerea în bune condiţii a imobilului şi a mobilierului (pază, curăţenie, inventarierea bunurilor mobile etc.);

ü  Distribuirea cartelelor pentru liftul nou din aripa Odobescu destinat profesorilor;

ü  Asigurarea unei întreţineri mai performante a echipamentului electronic de către responsabilul IT;

ü  Evaluarea periodică a activităţii administratorului facultăţii şi fixarea unor direcţii de acţiune şi intervenţie în funcţie de constatări;

ü  Scoaterea, pe cât posibil, a Sălii de consiliu şi a sediilor departamentelor din grila de orar;

ü  Investiţii:

• Realizarea unui cabinet IT pentru documentarea studenţilor;
• Înnoirea unor componente ale aparaturii electronice şi achiziţionarea unui program antivirus performant;
  • Înlocuirea unor aviziere foarte deteriorate;
  • Renovarea aripii Odobescu (coridoare, toalete);
  • Modernizarea liftului din aripa stângă, destinat studenţilor (deosebit de vechi şi de periculos);

• BUGET

ü  Bugetul Facultăţii de Litere are drept surse:

• Venituri primite de la MECTS ca finanţare de bază;
• Posibile venituri primite de la MECTS pentru dezvoltare instituţională (în urma clasificării universităţilor 2011);
• Venituri provenite din taxe de studiu;

ü  Facultatea de Litere a practicat deja în ultimii 8 ani o politică de economii pentru reducerea deficitului bugetar, prin măsuri susţinute (eliminarea normelor în cumul; normare judicioasă; plata cu ora din norme de lector, reducerea cheltuielilor administrative ş.a.);

ü  Identificarea unor noi surse de venituri:

• Parteneriate cu diverse instituţii pentru (co)finanţarea proiectelor de cercetare;
• Sponsorizări pentru anumite proiecte didactice, culturale, burse de performanţă etc.;
• Înfiinţarea Centrului de consultanţă al Facultăţii de Litere care să presteze servicii pe piaţa liberă (limba română pentru străini, consultanţă lingvistică, culturală, în publicitate etc.)

ü  Bilanţ financiar transparent: informări anuale în faţa Consiliului profesoral.

 III. UN STROP DE UMOR !